Stațiuni și băi balneare din Bazinul Carpatin

Dată: 30 aprilie - 30 iunie
Oră: 13:00
Locație:  Sfântu Gheorghe, Fabrica de Țigarete
str. Lunca Oltului nr. 106.

În 2019 Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București a inițiat o serie de expoziții legate de istoria culturii balneare din Bazinul Carpatin. Seria a începută cu prezentarea stațiunii montane Borsec (2019), apoi a urmat Fonyód de pe malul Lacului Balaton (2020), Băile Herculane acoperită de patina timpului (2021), băile-monument ale Budapestei (2022), portul maritim Rijeka (în italiană Fiume) cu stațiunile balneare Opatija și Crikvenica (2023), băile din Ținutul Sării: Sovata, Praid și Corund (2024) și Bad Tatzmannsdorf (2025). Din această serie Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, în colaborare cu Forumul Cultural Austriac din București aduce trei expoziții la Sfântu Gheorghe: Budapesta, Ținutul Sării și Bad Tatzmannsdorf.

Budapesta – orașul băilor termale
În această expoziție sunt prezentate cele mai spectaculoase șapte băi curative (Széchenyi, Gellért, Lukács, Király, Rác, Rudas, Császár / Irgalmasok Veli bej) din Budapesta, dintre care patru sunt de origine turcească (Király, Rác, Rudas, Császár / Irgalmasok Veli bej) și care astăzi, pe lângă faptul că funcționează potrivit destinației lor inițiale, constituie monumente arhitecturale și atracții turistice.
Efectul curativ al izvoarelor termale de pe teritoriul Budapestei au fost descoperite încă din perioada Imperiul Roman. Băile de tip oriental au fost înființate de către turci, însă Budapesta a devenit un oraș balnear înfloritor la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, atunci și-a întemeiat perioada de glorie care continuă până în zilele noastre. Băile relativ simple până atunci s-au transformat în adevărate monumente arhitecturale, reprezentative, în urma reconstruirii lor. Vicisitudinile istorice ale secolului al XX-lea au dăunat și băilor turcești, însă în ultimii ani câteva din ele au fost restaurate, astăzi aflându-se la dispoziția publicului.

nullnull

Cultură balneară în Ținutul Sării
În Ținutul Sării din Transilvania cultura balneară s-a statornicit întâi la Băile Corund, într-o stațiune balneară care în lungul secolului al XIX-lea a funcționat mai degrabă ca stațiune de importanță locală-regională. Dezvoltarea stațiunii Sovata Băi a luat avânt mai târziu, totuși, până în anii 1910 a devenit una din cele mai importante stațiuni din Transilvania, ulterior scena turismului de masă – lacul heliotermic Ursul fiind o senzație mondială și emblema primordială a localității și astăzi. Praidul renumit pentru salina sa, a luat înfățișarea de stațiune de fapt de-abia după Primul Război Mondial – prin istoria sa se poate reflecta cultura balneară a localităților miniere. Expoziția oferă o imagine amplă a evoluției culturii balneare din regiune din era iluminismului până în 1989: rezumatele istoriei balneare pe epoci sunt prezentate în ordine cronologică, oferind posibilitatea de a urmări procesul de îmburghezire a societății transilvane și, ca parte a acesteia, a societății din Ținutul Sării. Curatorul expoziției este Miklós Alpár, cercetător, cadru didactic universitar la Cluj, originar din Praid.

nullnull

Bad Tatzmanndsdorf (în maghiară Tarcsafürdő, în croată Tarča) este o comună în regiunea Burgenland din Austria, în fostul comitat Vas, districtul Felsőőr. Stațiunea balneară este renumită pentru cele opt izvoare de apă acidulată alcalină cu conținut de fier și sare Glauber. Baia medicinală funcționează încă din secolul al XVII-lea, dar viața balneară a început să se dezvolte doar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Atunci s-au construit majoritatea clădirilor balneare, pavilioanele fiind amenajate cu exigență, cu sisteme moderne de îmbuteliere a apei de băut, care putea fi transportată oriunde. Din păcate majoritatea clădirilor din Bad Tatzannsdorf au fost distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar începând cu anii 1960 s-au construit pavilioane și facilități de deservire moderne. Apa cu o compoziție rară a inclus Bad Tatzmanndsdorful în rândul celor mai excelente stațiuni balneare, fiind utilizată pentru tratarea anemiei, a afecțiunilor căilor respiratorii și a aparatului digestiv, respectiv a bolilor ginecologice și neurologice. Apele de izvor se foloseau în special sub forma curelor de băut, dar și ca băi cu apă minerală încălzită, respectiv cai băi de nămol.

nullnull

Expoziția va fi vernisată de:
Kósa András László, director Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București
Leopold Unger, director Forumul Cultural Austriac din București
Miklós Alpár, curator al expoziției Cultura balneară în Ținutul Sării

Expoziția va fi deschisă publicului până pe 30 iunie 2025.